Thank you! Your submission has been received!
Oops! Something went wrong while submitting the form.

G — Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul

Această secțiune include vânzarea en gros și cu amănuntul (cu alte cuvinte, vânzarea fără transformare) a oricărui tip de bunuri fizice și prestarea serviciilor adiacente vânzării de mărfuri. Bunurile sunt obiecte fizice produse pentru care există o cerere, asupra cărora pot fi stabilite drepturi de proprietate și a căror proprietate poate fi transferată de la o unitate la alta prin tranzacții pe piețe. Aceasta este în concordanță cu definițiile și conceptele aplicate în domeniul balanței de plăți, Grupul de lucru pentru economia digitală al G20, Manualul de măsurare a comerțului digital etc.

Vânzarea en gros și cu amănuntul sunt etapele finale în distribuția de mărfuri. În acest scop, se desfășoară activități auxiliare (vezi liniile directoare introductive, Capitolul xx), care includ o serie de operațiuni obișnuite (sau manipulări) asociate cu comerțul, fără a transforma bunurile. Aceste operațiuni (sau manipulări) includ, de exemplu, sortarea, clasificarea și asamblarea bunurilor, amestecarea sau combinarea bunurilor (de exemplu, nisip), îmbutelierea (cu sau fără curățarea anterioară a sticlelor), ambalarea, spargerea cantităților mari și reambalarea pentru distribuție în loturi mai mici, depozitarea (fie congelată, fie refrigerată). Dacă nu sunt realizate ca operațiuni obișnuite (sau manipulări) asociate cu comerțul, activitățile menționate pot fi desfășurate ca activități principale, secundare sau auxiliare în alte secțiuni ale CAEN.

Distincția dintre vânzarea en gros (diviziunea 46) și vânzarea cu amănuntul (diviziunea 47) se bazează pe tipul de client.

Vânzarea en gros este revânzarea de bunuri noi și folosite către comercianți cu amănuntul, comerț business-to-business (de exemplu, către utilizatori industriali, comerciali, instituționali sau profesioniști) sau alți angrosiști, sau implică acționarea ca agent sau broker pentru cumpărarea de mărfuri pentru sau vânzarea de mărfuri către astfel de persoane sau companii. Principalele tipuri de afaceri incluse sunt comercianții angrosisti, cu alte cuvinte, angrosiști care își asumă proprietatea asupra mărfurilor pe care le vând, cum ar fi comercianții angrosisti sau distribuitorii industriali, exportatorii, importatorii și asociațiile cooperatiste de cumpărare, sucursalele și birourile de vânzări (dar nu magazinele cu amănuntul) care sunt întreținute de unități de producere sau exploatare minieră separate de fabricile sau minele lor pentru scopul de a-și comercializa produsele și care nu iau doar comenzi ce vor fi completate prin livrări directe de la fabrici sau mine. Sunt incluși de asemenea brokerii de mărfuri și produse, comisioanele comercianților, agenți, asamblorii și cumpărătorii. Dacă angrosistul nu își asumă proprietatea asupra mărfurilor cu care tranzacționează, acesta este clasificat în grupul 46.1. Dacă angrosistul își asumă proprietatea asupra mărfurilor, chiar dacă acționează în numele unei terțe părți, este clasificat în grupurile 46.2 până la 46.9.

Angrosiștii frecvent asamblează fizic, sortează și clasifică bunurile în loturi mari, sparg cantitățile mari, reambalează și redistribuie în loturi mai mici (de exemplu, pentru produse farmaceutice); depozitează, refrigerază, livrează și instalează bunuri, se implică în promovarea vânzărilor pentru clienții lor și proiectare de etichete.

Comerțul cu amănuntul este revânzarea de bunuri noi și folosite către consumatorii finali pentru consum personal sau uz casnic, indiferent de canal, în magazine, mari magazine, tarabe, case de comenzi poștale, vânzători door-to-door, comercianți ambulanți, cooperative de consumatori, case de licitații etc. Include vânzarea de bunuri prin show-room-uri (unde bunurile expuse pot fi cumpărate), prin puncte de vânzare temporare (de exemplu, magazine pop-up) precum și în magazine automate.

Majoritatea comercianților cu amănuntul își asumă proprietatea asupra bunurilor pe care le vând, dar unii acționează ca agenți pentru un mandatar și vând fie în consignație, fie pe bază de comision. Dacă retailerul nu își asumă proprietatea asupra mărfurilor cu care tranzacționează, retailerul este clasificat în grupul 47.9. Dacă retailerul își asumă proprietatea asupra mărfurilor, chiar dacă acționează în numele unei terțe părți, retailerul este clasificat în grupurile 47.1 până la 47.8.

CAEN nu face nicio distincție la nivel de grup și clasă între vânzarea cu amănuntul în magazin și online. Majoritatea activităților de vânzare cu amănuntul funcționează atât în magazin, cât și online (precum și prin alte canale de distribuție) și este dificil de diferențiat între cele două canale de distribuție/vânzare pe baza metodei primare de vânzare. Procentul de vânzări în magazin și online poate varia în timp, afectând stabilitatea clasificării. Principalul criteriu de clasificare pentru vânzarea cu amănuntul în cadrul CAEN este bazat pe ce se vinde și nu pe canalul de vânzare. Comerțul cu amănuntul prin poștă sau internet este clasificat în funcție de tipul de bunuri vândute.

Distincția dintre vânzarea en gros și vânzarea cu amănuntul nu se bazează pe cantitatea de bunuri vândute, deoarece vânzarea en gros poate fi făcută pe unitate, la fel cum vânzările cu amănuntul pot fi făcute pe cantități mari. În schimb, principala distincție dintre vânzarea en gros și vânzarea cu amănuntul este tipul de client. Vânzarea en gros de obicei implică clienți de afaceri, în timp ce vânzarea cu amănuntul de obicei implică clienți finali, cum ar fi gospodăriile. Dacă un comerciant vinde atât către clienți de afaceri, cât și către clienți finali fără distincție și este practic imposibil să se deosebească tipul majoritar de clienți, atunci se recomandă tratarea vânzătorului ca comerciant cu amănuntul.

Amestecarea băuturilor pentru a fi furnizate de producător sau de un contractor este clasificată în producție vezi secțiunea C. Dacă este realizată ca o operațiune obișnuită (sau manipulare) asociată cu comerțul, este considerată o activitate auxiliară și integrată în secțiunea G.

Această secțiune include, de asemenea:

  1. activități de comerț de tranzit constând în achiziționarea de mărfuri și mutarea acestora dintr-un teritoriu vamal în altul. Comerțul de tranzit reprezintă o tranzacție triunghiulară în care comerciantul de tranzit efectuează tranzacții de export și import între două sau mai multe țări diferite din afara propriului teritoriu economic. Comerciantul de tranzit deține mărfurile în timpul transportului (spre deosebire de intermediarii care nu dețin proprietatea asupra bunurilor intermediate)
  2. activități de servicii de intermediere specializată și nespecializată pentru vânzarea cu amănuntul, vezi 479
  3. vânzarea de produse alimentare și băuturi prin intermediul automatelor de vânzare sau al punctelor automate de vânzare

Această secțiune exclude:

  1. comerțul cu energie electrică, vezi 3515
  2. comerțul cu combustibili gazoși pentru furnizarea de energie prin rețelele de distribuție, vezi 3523
  3. comerțul cu bunuri digitale, streaming și descărcarea de conținut pe platforme digitale (de exemplu, e-books, audio), vezi secțiunea J
  4. activitățile revânzătorilor de cartele de apel preplătite și servicii, vezi 6120
  5. reparația autovehiculelor și motocicletelor, vezi diviziunea 95
  6. asociațiile cooperative; acestea sunt clasificate în funcție de activitatea lor predominantă

🚀 Înființează un SRL

Visezi la propria ta afacere?Înființează-ți SRL-ul 100% online. Fără deplasări și fără birocație.

🚀 Deschide-ți un PFA

Devino antreprenor în câțiva pași! 100% online, fără deplasări și fără birocație.